Sunt vremuri de criză, o spun toţi pe toate posturile de televiziune, în piaţă, în sala de aşteptare la medicul de familie, criză…criză…şi iar crizăă. În aceste momente incerte, cine ar îndrăzni să viseze la împlinirea personală? Şi totuşi cred că este momentul potrivit, pentru că ai dovada vie că materialul este incert.
Cu cât lumea este mai nemiloasă şi dură cu atât avem nevoie să luptăm pentru a deveni ceea ce suntem. Primul pas pentru a-ţi găsi calea este să te cunoşti cât mai bine, şi să-ţi analizezi răspunsurile la următoarele întrebari:
- Ce te bucură? Ce te hrăneşte afectiv? Ce te face să te simţi viu?
- Ce nu-ţi mai doreşti sa faci, să fii sau să gândeşti?
- Care este visul tău din copilărie? Întreabă-ţi idealul din copilărie, dacă l-ai realizat cât de cât, ceva mai mult sau deloc. Eşti autorul visului tău sau eşti încărcat de dorinţele altcuiva?
Răspunzând la întrebări legate de fiinţa ta faci un pas către conştientă, către împlinire.
Isus spune: “ Eu sunt calea, adevărul şi viaţa!” Atunci când descoperi calea ta, găseşti adevărul, iar prin adevăr ai Viaţă!
În calea mea nu pun accent pe material şi dezvoltare profesională, ceea ce la vârsta mea este o prioritate pentru majoritatea persoanelor. În căutarea mea de a experimenta cât mai multe senzaţii şi emoţii m-am apucat de pictat (recunosc fără un talent în domeniu, ci din bucuria de a experimenta magia culorilor), am cochetat cu dansul (salsa), îm doresc şi fac totul pentru a mă muta la ţară, vreau să învăţ să cânt la bongo.
Să nu credeţi că cei din jur te vor încuraja, din potrivă te vor face să te simţi stingher, deplasat. Mama, simpatică ea, mi-a zis într-o zi sătulă, cred, de “copilăriile“ mele :” Măi fată dar tu de pe ce planetă vii, şi pe ce planetă crezi că trăieşti?” Liniştea şi relaxarea mea îi deranjează pe cei care pun accent pe material şi mă consideră imatură sau inconştientă.
Fraţii mei si surorile mele tocmai pentru că sunt conştientă simt acestea, dar nu sunt conştientă de material, ci de ceea ce sunt.
:)) Tare!
RăspundețiȘtergere